Suicidul – De la gând la acțiune.

Cum recunoaștem riscul și intervenim eficient?

Gândurile suicidare și tentativele de suicid nu sunt același lucru. Deși pot părea parte dintr-un continuum, ele implică mecanisme psihologice și contextuale diferite.
Modelul psihologic „Ideation-to-Action” (de la idee la acțiune) ne ajută să înțelegem mai bine cum se face trecerea de la intenție la comportament suicidar.

Ce spune modelul „Ideation-to-Action”?

Potrivit acestui model, nu toate persoanele care au gânduri suicidare ajung să încerce să-și ia viața.
Pentru a trece de la gând la acțiune, este nevoie de factori suplimentari – dincolo de suferința psihică.

Gândurile suicidare sunt adesea influențate de:

• depresie majoră
• lipsa speranței
• anxietate cronică
• sentimentul de povară pentru ceilalți
• izolare socială

Trecerea la acțiune presupune implicarea unor factori suplimentari:

• Accesul la mijloace letale (medicamente, arme, înălțimi etc.)
• Obișnuința cu durerea fizică și emoțională
• Toleranța crescută la suferință și diminuarea fricii de moarte

Ce determină trecerea de la gând la comportament suicidar?

Modelul explică implicarea a trei tipuri de factori principali:

🔹 Factori dobândiți:

Expunerea repetată la experiențe traumatice sau dureroase poate desensibiliza persoana în fața durerii și poate reduce frica de moarte. Acest lucru crește probabilitatea ca o idee suicidară să fie pusă în practică.

🔹 Factori dispoziționali:

Genetica, neurobiologia sau anumite trăsături de personalitate (cum ar fi impulsivitatea sau rigiditatea cognitivă) pot predispune o persoană la comportamente suicidare.

🔹 Factori practici:

Accesul ușor la mijloace letale și familiaritatea cu utilizarea acestora (ex. profesii care implică manipularea de substanțe sau arme) pot transforma o intenție într-o acțiune concretă.

Cum putem preveni suicidul?

Prevenția suicidului este posibilă. Dar presupune vigilență, empatie și intervenție timpurie.

Măsuri esențiale de prevenție:

• Evaluare clinică riguroasă și utilizarea de instrumente de screening pentru identificarea gândurilor suicidare
• Limitarea accesului la mijloace letale (ex. securizarea medicamentelor, armelor, substanțelor toxice)
• Tratamentul tulburărilor psihice subiacente prin intervenții farmacologice și psihoterapie
• Crearea unui mediu de suport emoțional: familie, prieteni, grupuri de sprijin
• Reducerea stigmatizării legate de sănătatea mintală, care împiedică mulți oameni să ceară ajutor

Mesaj important: A cere ajutor salvează vieți

Nu ești singur.
Dacă tu sau cineva drag trece printr-un moment dificil, este vital să știi că există soluții și sprijin profesionist.

Vorbește cu un psihiatru, psihoterapeut sau medic de familie.
Discută cu persoane de încredere despre ceea ce simți.
Apelează la linii de urgență sau centre de suport din comunitatea ta.

Împreună putem preveni suicidul

Fiecare semnal de alarmă merită ascultat.
Suicidul nu este o alegere – este o consecință a unei suferințe profunde care poate fi tratată.

Dacă ești profesionist în sănătate mintală sau doar un om care vrea să ajute, informația și compasiunea sunt cele mai importante instrumente.